Warning: date(): Invalid date.timezone value 'Berlin/London', we selected the timezone 'UTC' for now. in /home/publitra/public_html/index.php on line 59

Azi, 26 Iulie 2017

Stiri
Istoric
Poze
Link-uri utile
Tarife bilete si abonamente
Declaratie de consimtamant
Harta trasee si orare statii
Inspectii tehnice
Vanzare bilete
Parc autobuze


Untitled Document
Scurt Istoric
       

      Prima atestare documentară a oraşului Piteşti datează din anul 1388 pe data de 20 mai într-un act emis de domnitorul valah Mircea cel Batrân ( 1386-1418 ).
       Oraşul, actuala reşedinta a judeţului Argeş, a fost pentru scurtă vreme şi capitala Ţarii Romaneşti unde domnitorii şi-au construit curţi domneşti şi au deţinut proprietăţi.
      Odată cu dezvoltarea economică şi socială continuă a oraşului Piteşti, care până în ziua de azi este un important centru comercial, industrial şi de tranzit, s-a impus ca o necesitate apariţia serviciului de transport calatori.
      Din punct de vedere istoric , ca precursor al acestui serviciu de transport călători, în secolul XIX şi la inceputul secolului XX , a existat transportul cu mijloace cu tracţiune animală de tipul birjelor, trăsurilor sau "camioanelor".
      În anul 1910 s-a întocmit un plan de sistematizare a oraşului, în care se avea în vedere dezvoltarea reţelei stradale şi refacerea infrastructurii existente la unele străzi şi a bulevardului Elisabeta Doamna în vederea, printre altele, şi a introducerii a două linii de tramvai, dar razboiul balcanic şi primul război mondial au impiedicat realizarea acestor proiecte .
       În Romania primele autobuze s-au introdus în anul 1921.
       Primul transport organizat de stat ca transport public a fost creat în anul 1935, în Bucuresti, de către C.F.R., însa în multe oraşe activitatea era concesionată operatorilor particulari.
       În Piteşti activitatea de transport cu autobuze era concesionată unor societă ţi particulare care deţineau garaje unde parcau autobuzele şi se efectuau lucrări de reparaţie şi întreţinere.
       În Pitesti, în 1945, circulau şi doua "camioane" ce efectuau legătura între centrul oraşului de la Hala orasului (actuala piaţ ă centrală) şi gara Gropeni pe traseul str. Sfanta Vineri-str. Viilor-Podul Viilor-Gara Gropeni şi retur. Transportul cu tracţiune animală a coexistat cu cel auto pâna în jurul anului 1960, când au disparut şi ultimele birje şi trasuri desfiinţ ându-se şi întreprinderea de transporturi hipo ( 1961 )
       La data de 11 iunie 1948 a avut loc naţionalizarea mijloacelor de transport aparţinand concesionarilor particulari.
       În 1948 , în Piteşti lungimea totală a străzilor era de 53 km, dintre care doar 20% erau pavate corespunzător.
       Anii 1949 si 1950 au fost primii ani de economie planificată, situaţia fiind totuşi în mare parte in limitele de la naÎionalizare, fără creşteri spectaculoase, poate şi datorită perioadei de transformări politice şi de cristalizare a noilor structuri de conducere la nivelul oraşului, ca de exemplu, formarea în aprilie 1949 a Comitetului Orăsenesc Provizoriu şi apoi constituirea Sfatului Popular Oră şenesc Piteşti la 3 decembrie 1950.
       În anul 1950 a luat fiinţ ă Secţia de Transport în Comun Piteşti, care avea sediul în Piteşti , şi prima autobază în zona "Târgului săptamânal", de pe strada Craiovei ( cam în zona în care azi se intersectează Calea Craiovei cu strada Exerciţiu ).apoi în strada Târgul din Vale, nr. 25, şi care funcţiona În cadrul Întreprinderii de Gospodărie Oră şenească (I.G.O.) ce se afla în subordinea Sfatului Popular Oraşenesc Piteşti ( Consiliului Local Piteşti ).
       Obiectul de activitate, transportul în comun de călători, se desfă şura pe raza oraşului Piteşti, având ca dotare 4 autobuze care aparţinuseră unui concesionar particular, Vişineanu Andrei care desfaşura în afară de transportul urban de călători în oraşul Piteşti şi transport de persoane cu autobuzul pe liniile PiteÎti-Bucuresti şi Piteşti-Râmnicu Valcea .Tot în acest an, pe data de 1 octombrie 1951 s-a cumpărat şi primul autobuz al noii societăi, tip SKODA R.O.706, care a circulat pânå la casare în anul 1978. Deci activitatea se desfă şura în 1951 cu un număr de 5 autobuze.
       Iniţial s-a început cu un singur traseu , Gara Sud-Centru-Tipografie Gavana , ulterior dezvoltându-se o reţea de trasee noi. În 1950 lungimea traseelor era de 4 km, iar numărul de călători transportaţi era de 30.000 călători.
       Traseele pe care se desfăşura acest transport erau in principal cele ce făceau legatura Gară Sud , Centru , Găvana , Stefăneşti etc. Concomitent au aparut şi primele norme republicane de consumuri de combustibili , lubrifianţi , anvelope , piese şi de efectuare de reparaţii , revizii etc. ca de exemplu O.M.T.T. nr. 14/1982 , O.M.T.T. nr. 1809/1974 , O.M.T.T. nr. 2/1983 , H.C.M.1100/1968 , O.M.T.T.2174/1976 etc.
       De-a lungul timpului, activitatea de transport a funcţionat fie in cadrul unei întreprinderi sau regie de gospodarie locală sau judeţeanâ , ca secţie sau întreprindere de transport , fie ca societate comercială pe acţiuni în subordinea Consiliului Local al municipiului Piteşti ( din anul 2000 ).
       Între anii 1961-1965 s-au extins traseele de transport ale autobuzelor, lungimea acestora crescând la 55 km in 1965 şi a crescut numărul de maşini din dotarea societă ăii de transport local şn special datorită dezvoltării urbane prin construcţia de cartiere noi ( Calea Bucureşti , Gară Sud , Craiovei ) şi extinderea sau apariţia de zone industriale noi ( Zona Nord , Depozitelor ).
       În anul 1969, prin reorganizarea I.G.O. secţia de transport local işi schimbă denumirea în Îtreprinderea de Transporturi Piteşti (I.T.P.) .
       În anul 1969, în luna octombrie, sediul întreprinderii a fost mutat pe str. Depozitelor nr. 2, odată cu punerea în funcţiune a unei noi autobaze complet utilată, proiectată să corespundă cerinţelor de transport ale noii dezvoltări urbane.
       În 1970 în Piteşti existau 97 km străzi din care 53 km modernizaţi, iar populaţia oraşului era de 74.237 locuitori si impreuna cu comunele suburbane 110.256 locuitori. Transportul urban se asigură cu 177 autobuze scurte şi 32 taximetre, lungimea traseelor fiind de 220 km cale simplă , reţeaua de transport cuprinzând şi trasee spre Bascov , Bradu , Ştefane&#ş;ti , Mărăcineni , Colibaşi , Racovişa , Valea Ursului , Goleşti , Valea Mare , Ciocănai , etc
       Din luna mai 1973 ca urmare a reorganizării prevăzute de decretul 162/1973 şi prin circulara nr. 12892/1973 a C.S.E.A.L. privind reorganizarea unită ţilor de gospodarie comunală , se înfiinţează Întreprinderea Judeţeana de Gospodărie Comunală şi Locativă Argeş ( I.J.G.C.L.), iar transportul local este preluat prin ordinul nr.770/11.V.1973 ca secţia Exploatare de Transport Piteşti (E.T.P.).
       În această perioadă dupa primul şoc petrolier din anul 1974 a aparut nevoia de reducere a consumurilor de combustibili fosili şi s-a cerut un proiect de introducere a transportului electric respectiv a tramvaiului, în anul 1976 elaborându-se un studiu de fezabilitate şi oportunitate, dar la care s-a renunţat pentru a se elabora un alt studiu privind introducerea troleibuzului pe axa Bascov-Centru-Arpechim pentru care s-au şi executat anumite lucrări de infrastructură .Datorită costurilor relativ ridicate s-a renunţat şi la acest proiect adoptându-se soluţia cu alimentare de gaz metan care a fost folosită pe scară largă aproape zece ani cu reduceri semnificative de consumuri de motorină . Acest tip de transport gen G.P.L. era ecologic şi eficient din punct de vedere al preţului de cost al combustibilului şi ar trebui să fie luat din nou în calcul desigur beneficiind de noiile tehnologii apărute în prezent precum şi de investiţii ântr-un astfel de proiect .
       Din luna decembrie 1979 se înfiinţează prin decretul 379/1979 din 09 noiembrie Întreprinderea Judeţeana de Transport Local Argeş (I.J.T.L.) în cadrul căreia transportul local din Piteşti funcţionează tot ca secţie Exploatare Transport, înfiinţată prin Decret 379/1979 din 09 noiembrie.
       În acelaşi an, se preia de la S.U.T. Piteşti şi de la Direcţia Judeţeană de Drumuri sectorul de transport marfă cu autobasculante, având ca beneficiar Trustul de Construcţii Argeş.
       În anul 1980 este preluată activitatea de transport călători din oraşele Campulung şi Curtea de Argeş.
       Din februarie 1991, prin Decizia Prefecturii Judeţului Argeş nr.36/01.02.1991 , în baza legilor nr. 15/1990 si nr. 31/1990 , ia fiinţ ă Regia Autonomă "TRANSLOC" ARGES , ca persoană juridică, înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Argeş sub nr. JO3/180/25.03.1991, având ca obiect de activitate, transportul de călători pentru municipiul Piteşti, oraşele Câmpulung şi Curtea de Argeş.
       Activitatea de transport marfă şi de taxi se desprind de activitatea de transport În comun cu autobuze.
       şn anul 1995 activitatea de transport călători pentru oraşele Câmpulung şi Curtea de Argeş este preluată de Edilul Câmpulung, respectiv Gosarg Curtea de Argeş.
       În anul 1996, prin Hotărârea Consiliului Local municipal nr.75 din data de 26.X.1996, activitatea de transport călători este înglobată în cadrul Regiei Autonome Regotrans, ca secţie exploatare transport a acesteia.
       În anul 2000, prin H.C.L. nr. 28 din a Consiliului Municipal Piteşti , se înfiinţează prin divizarea regiei Regotrans, societatea pe actiuni S.C. Publitrans 2000 S.A. având ca acţionar unic Consiliul Local al municipiului Piteşti.
       Conform Actului constitutiv al societă ţii pe acţiuni "Publitrans 2000 S.A.", domeniul principal de activitate este transportul terestru de călători pe bază de grafic.
       Transportul de călători se face în baza unui contract de concesiune a serviciului public de transport în comun cu autobuze pe o durata de 10 ani, încheiat între S.C. Publitrans 2000S.A. şi Consiliul Local al Mun. Piteşti , şi aprobat prin H.C.L. nr. 337 din 28.09.2005.
       Astfel, beneficiarii serviciilor de transport public local de călători prestate de S.C. Publitrans 2000 S.A. , locuitorii municipiului Piteşti, dispun de un serviciu public care respectă principiile de bază şi dispoziţiile generale prevăzute de O.U.G. nr. 86/2001.
       Alte activită ţi desfă şurate sunt:
       - Activită ţi de transport terestru de călători ocazional. Pentru unele persoane juridice se asigură în baza unui contract prealabil, transportul salariaţilor în curse tip convenţie;
       - Activită ţi de testări şi analize tehnice care se realizează în cadrul Staţiei de Inspecţii Tehnice Periodice;
       - Întretinerea şi repararea autovehiculelor. Prin atelierul de reparaţii şi dotările aferente acestuia se efectuează lucrările de întreţinere ţi reparaţii a parcului inventar de autovehicule proprii şi, într-o mai mică măsură, lucrări pentru terţi;
       - Alte activită ţi şi servicii prestate.
       Din luna octombrie a anului 1969 societatea î şi desfă şoară activitatea în str. Depozitelor , nr.2 , dispunând de dotările necesare funcţionării în condiţiile respectării normativelor în vigoare referitoare la serviciul de transport public local de călători, astfel:
       - Secţia exploatare, unde se desfă şoară activitatea de exploatare, activitatea de control şi dirijare a traficului ;
       - Atelierul reparaţii care dispune de baza tehnico- materială pentru întreţinerea şi repararea vehiculelor;
       - Platforma de parcare pentru un nr. de 130 autobuze;
       - Staţie pentru Inspecţii Tehnice Periodice.
       - Birourile administrative.
       - Depozitul de carburanţi şi lubrefianţi.
       - Staţia de spălare auto.
       - Magazie de piese de schimb şi materiale.
      Reţeaua de transport a municipiului Piteşti s-a dezvoltat în cea mai mare parte în mod liniar pe direcţia Nord-Sud şi aceasta ca urmare a aşezării geografice a oraşului (în terase paralele cu axa centrala), fapt ce nu a permis o dezvoltare radială a liniilor de transport. Reţeaua radiala este cea mai indicată în cazul transportului public de călători.
      De asemenea există o polarizare a zonelor industriale mari în zona de nord şi în zona de sud a oraşului, iar pentru satisfacerea cererii de transport s-a impus prelungirea traseelor existente, dezvoltarea reţelei de transport facându-se liniar.
      Lungimea reţelei de transport cu autobuze este de 41,07 km. cale dublă iar lungimea celor 19 trasee este de 168,03 km, iar numarul de statii este 115 .
      Circulaţia autobuzelor pe liniile de transport se efectuează în baza diagramelor de circulaţie întocmite de către serviciul exploatare.
      Întrucât configuraţia stradală şi implicit a reţelei de transport nu a permis organizarea unor dispecerate centrale, dirijarea circulaţiei se face din capetele de linie marginale printr-un dispecerat central.
      În prezent funcţioneaza un nr. de 6 dispecerate aflate în capetele de linie marginale şi un dispecerat central aflat la sediul societă ţii. Astfel se pot lua măsuri operative în vederea respectării diagramelor de circulaţie şi asigurării capacitătii de transport.
      Municipiul Piteşti , puternic centru industrial , avea la data de 01 iulie 2001 o populaţie de 198.736 locuitori.
      Repartiţia populaţiei pe cartiere după datele statistice din anul 2002 este :
         Centru 47.977 locuitori
         Nord 13.655 locuitori
         Găvana 39.500 locuitori
         Craiovei 15.045 locuitori
         Războieni 14.137 locuitori
         Exerciţiu-Banat 18.517 locuitori
         Tudor Vladimirescu 6.527 locuitori
         Calea Campulung 1.011 locuitori
         Depozitelor-D.Gherea 554 locuitori
         Prundu 16.700 locuitori
         Trivale 19.383 locuitori
         Teilor,Mărăşeşti,Dacia 5.730 locuitori   
      Una din particularită ţile importante ale municipului Piteşti o constituie aşezarea sa longitudinala de-a lungul râului Argeş , ceea ce determină în mod nemijlocit crearea unei axe principale nord-sud care traverseaza oraşul , cartierele fiind aşezate de o parte şi de alta a acestei axe . Geometria axială stradală generează o suprasolicitare de trafic de-a lungul axei centrale pe întreaga lungime de 12 km. În consecinţă transportul local de călători prin setrvicii regulate trebuie să raspundă unor probleme deosebit de complexe cu abordare permanentă având ca obiectiv optimizarea transportului în condiţiile satisfacerii necesită ţii de mobilitate în cadrul unui sistem de transport durabil , ecologic ,etc.
       Acoperirea eficientă a costurilor aferente călătoriilor efectuate de persoanele care beneficiază de abonamente reduse şi gratuite se face din surse de la bugetul local, al CAS.