Prima atestare documentara a orasului Pitesti dateaza din anul 1388 pe data de 20 mai într-un act emis de domnitorul valah Mircea cel Batrân ( 1386 – 1418 ).
       Orasul, actuala resedinta a judetului Arges, a fost pentru scurta vreme si capitala Tarii Românesti unde domnitorii si-au construit curti domnesti si au detinut proprietati.
      Odata cu dezvoltarea economica si sociala continua a orasului Pitesti, care pâna in ziua de azi este un important centru comercial, industrial si de tranzit, s-a impus ca o necesitate aparitia serviciului de transport calatori.
      Din punct de vedere istoric , ca precursor al acestui serviciu de transport calatori, în secolul XIX si la începutul secolului XX , a existat transportul cu mijloace cu tractiune animala de tipul birjelor, trasurilor sau ,,camioanelor’’.
      În anul 1910 s-a întocmit un plan de sistematizare a orasului, în care se avea în vedere dezvoltarea retelei stradale si refacerea infrastructurii existente la unele strazi si a bulevardului Elisabeta Doamna în vederea, printre altele, si a introducerii a doua linii de tramvai, dar razboiul balcanic si primul razboi mondial au impiedicat realizarea acestor proiecte .
      În România primele autobuze s-au introdus în anul 1921.
       Primul transport organizat de stat ca transport public a fost creat în anul 1935, în Bucuresti, de catre C.F.R., însa în multe orase activitatea era concesionata operatorilor particulari.
       În Pitesti activitatea de transport cu autobuze era concesionata unor societati particulare care detineau garaje unde parcau autobuzele si se efectuau lucrari de reparatie si întretinere.
       În Pitesti, în 1945, circulau si doua ,,camioane’’ ce efectuau legatura între centrul orasului de la Hala orasului (actuala piata centrala) si gara Gropeni pe traseul str. Sfânta Vineri – str. Viilor – Podul Viilor – Gara Gropeni si retur. Transportul cu tractiune animala a coexistat cu cel auto pâna în jurul anului 1960, când au disparut si ultimele birje si trasuri desfiintându-se si intreprinderea de transporturi hipo ( 1961 )
       La data de 11 iunie 1948 a avut loc nationalizarea mijloacelor de transport apartinând concesionarilor particulari.
       În 1948 , în Pitesti lungimea totala a strazilor era de 53 km, dintre care doar 20% erau pavate corespunzator.
       Anii 1949 si 1950 au fost primii ani de economie planificata, situatia fiind totusi în mare parte în limitele de la nationalizare, fara cresteri spectaculoase, poate si datorita perioadei de transformari politice si de cristalizare a noilor structuri de conducere la nivelul orasului, ca de exemplu, formarea în aprilie 1949 a Comitetului Orasenesc Provizoriu si apoi constituirea Sfatului Popular Orasenesc Pitesti la 3 decembrie 1950.
       În anul 1950 a luat fiinta Sectia de Transport în Comun Pitesti, care avea sediul în Pitesti , si prima autobaza în zona ,,Târgului saptamânal ”, de pe strada Craiovei ( cam în zona în care azi se intersecteaza Calea Craiovei cu strada Exercitiu ).apoi in strada Târgul din Vale, nr. 25, si care functiona în cadrul Întreprinderii de Gospodarie Oraseneasca (I.G.O.) ce se afla în subordinea Sfatului Popular Orasenesc Pitesti ( Consiliului Local Pitesti ).
       Obiectul de activitate, transportul în comun de calatori, se desfasura pe raza orasului Pitesti, având ca dotare 4 autobuze care apartinusera unui concesionar particular, Visineanu Andrei care desfasura în afara de transportul urban de calatori în orasul Pitesti si transport de persoane cu autobuzul pe liniile Pitesti-Bucuresti si Pitesti – Râmnicu Vâlcea .Tot în acest an, pe data de 1 octombrie 1951 s-a cumparat si primul autobuz al noii societati, tip SKODA R.O.706, care a circulat pâna la casare în anul 1978. Deci activitatea se desfasura în 1951 cu un numar de 5 autobuze.
       Initial s-a început cu un singur traseu , Gara Sud – Centru – Tipografie Gavana , ulterior dezvoltându-se o retea de trasee noi. În 1950 lungimea traseelor era de 4 km, iar numarul de calatori transportati era de 30.000 calatori.
       Traseele pe care se desfasura acest transport erau în principal cele ce faceau legatura Gara Sud , Centru , Gavana , Stefanesti etc. Concomitent au aparut si primele norme republicane de consumuri de combustibili , lubrifianti , anvelope , piese si de efectuare de reparatii , revizii etc. ca de exemplu O.M.T.T. nr. 14/1982 , O.M.T.T. nr. 1809/1974 , O.M.T.T. nr. 2/1983 , H.C.M.1100/1968 , O.M.T.T.2174/1976 etc.
       De-a lungul timpului, activitatea de transport a functionat fie în cadrul unei întreprinderi sau regie de gospodarie locala sau judeteana , ca sectie sau întreprindere de transport , fie ca societate comerciala pe actiuni în subordinea Consiliului Local al municipiului Pitesti ( din anul 2000 ).
       Între anii 1961-1965 s-au extins traseele de transport ale autobuzelor, lungimea acestora crescând la 55 km în 1965 si a crescut numarul de masini din dotarea societatii de transport local în special datorita dezvoltarii urbane prin constructia de cartiere noi ( Calea Bucuresti , Gara Sud , Craiovei ) si extinderea sau aparitia de zone industriale noi ( Zona Nord , Depozitelor ).
       În anul 1969, prin reorganizarea I.G.O. sectia de transport local îsi schimba denumirea în Întreprinderea de Transporturi Pitesti (I.T.P.) .
       În anul 1969, în luna octombrie, sediul întreprinderii a fost mutat pe str. Depozitelor nr. 2, odata cu punerea în functiune a unei noi autobaze complet utilata, proiectata sa corespunda cerintelor de transport ale noii dezvoltari urbane.
       În 1970 în Pitesti existau 97 km strazi din care 53 km modernizati, iar populatia orasului era de 74.237 locuitori si împreuna cu comunele suburbane 110.256 locuitori. Transportul urban se asigura cu 177 autobuze scurte si 32 taximetre, lungimea traseelor fiind de 220 km cale simpla , reteaua de transport cuprinzând si trasee spre Bascov , Bradu , Stefanesti , Maracineni , Colibasi , Racovita , Valea Ursului , Golesti , Valea Mare , Ciocanai , etc
       Din luna mai 1973 ca urmare a reorganizarii prevazute de decretul 162/1973 si prin circulara nr. 12892/1973 a C.S.E.A.L. privind reorganizarea unitatilor de gospodarie comunala , se înfiinteaza Întreprinderea Judeteana de Gospodarie Comunala si Locativa Arges ( I.J.G.C.L.), iar transportul local este preluat prin ordinul nr.770/11.V.1973 ca sectia Exploatare de Transport Pitesti (E.T.P.).
       In aceasta perioada dupa primul soc petrolier din anul 1974 a aparut nevoia de reducere a consumurilor de combustibili fosili si s-a cerut un proiect de introducere a transportului electric respectiv a tramvaiului, în anul 1976 elaborându-se un studiu de fezabilitate si oportunitate, dar la care s-a renuntat pentru a se elabora un alt studiu privind introducerea troleibuzului pe axa Bascov – Centru - Arpechim pentru care s-au si executat anumite lucrari de infrastructura .Datorita costurilor relativ ridicate s-a renuntat si la acest proiect adoptindu-se solutia cu alimentare de gaz metan care a fost folosita pe scara larga aproape zece ani cu reduceri semnificative de consumuri de motorina . Acest tip de transport gen G.P.L. era ecologic si eficient din punct de vedere al pretului de cost al combustibilului si ar trebui sa fie luat din nou in calcul desigur beneficiind de noiile tehnologii aparute in prezent precum si de investitii intr-un astfel de proiect .
       Din luna decembrie 1979 se înfiinteaza prin decretul 379/1979 din 09 noiembrie Întreprinderea Judeteana de Transport Local Arges (I.J.T.L.) în cadrul careia transportul local din Pitesti functioneaza tot ca sectie Exploatare Transport, înfiintata prin Decret 379/1979 din 09 noiembrie.
       În acelasi an, se preia de la S.U.T. Pitesti si de la Directia Judeteana de Drumuri sectorul de transport marfa cu autobasculante, având ca beneficiar Trustul de Constructii Arges.
       În anul 1980 este preluata activitatea de transport calatori din orasele Câmpulung si Curtea de Arges.
       Din februarie 1991, prin Decizia Prefecturii Judetului Arges nr.36/01.02.1991 , în baza legilor nr. 15/1990 si nr. 31/1990 , ia fiinta Regia Autonoma „TRANSLOC” ARGES , ca persoana juridica, înregistrata la Camera de Comert si Industrie Arges sub nr. JO3/180/25.03.1991, având ca obiect de activitate, transportul de calatori pentru municipiul Pitesti, orasele Câmpulung si Curtea de Arges.
       Activitatea de transport marfa si de taxi se desprind de activitatea de transport in comun cu autobuze.
       În anul 1995 activitatea de transport calatori pentru orasele Câmpulung si Curtea de Arges este preluata de Edilul Câmpulung, respectiv Gosarg Curtea de Arges.
       În anul 1996, prin Hotarârea Consiliului Local municipal nr.75 din data de 26.X.1996, activitatea de transport calatori este înglobata în cadrul Regiei Autonome Regotrans, ca sectie exploatare transport a acesteia.
       În anul 2000, prin H.C.L. nr. 28 din a Consiliului Municipal Pitesti , se înfiinteaza prin divizarea regiei Regotrans, societatea pe actiuni S.C. Publitrans 2000 S.A. având ca actionar unic Consiliul Local al municipiului Pitesti.
       Conform Actului constitutiv al societatii pe actiuni „ Publitrans 2000 S.A.”, domeniul principal de activitate este transportul terestru de calatori pe baza de grafic.
       Transportul de calatori se face în baza unui contract de concesiune a serviciului public de transport în comun cu autobuze pe o durata de 10 ani, încheiat între S.C. Publitrans 2000S.A. si Consiliul Local al Mun. Pitesti , si aprobat prin H.C.L. nr. 337 din 28.09.2005.
       Astfel, beneficiarii serviciilor de transport public local de calatori prestate de S.C. Publitrans 2000 S.A. , locuitorii municipiului Pitesti, dispun de un serviciu public care respecta principiile de baza si dispozitiile generale prevazute de O.U.G. nr. 86/2001.
       Alte activitati desfasurate sunt:
       - Activitati de transport terestru de calatori ocazional. Pentru unele persoane juridice se asigura în baza unui contract prealabil, transportul salariatilor în curse tip conventie;
       - Activitati de testari si analize tehnice care se realizeaza în cadrul Statiei de Inspectii Tehnice Periodice;
       - Întretinerea si repararea autovehiculelor. Prin atelierul de reparatii si dotarile aferente acestuia se efectueaza lucrarile de întretinere si reparatii a parcului inventar de autovehicule proprii si, într-o mai mica masura, lucrari pentru terti;
       - Alte activitati si servicii prestate.
       Din luna octombrie a anului 1969 societatea îsi desfasoara activitatea în str. Depozitelor , nr.2 , dispunând de dotarile necesare functionarii în conditiile respectarii normativelor în vigoare referitoare la serviciul de transport public local de calatori, astfel:
       - Sectia exploatare, unde se desfasoara activitatea de exploatare,activitatea de control si dirijare a traficului ;
       - Atelierul reparatii care dispune de baza tehnico- materiala pentru întretinerea si repararea vehiculelor;
       - Platforma de parcare pentru un nr. de 130 autobuze;
       - Statie pentru Inspectii Tehnice Periodice.
       - Birourile administrative.
       - Depozitul de carburanti si lubrefianti.
       - Statia de spalare auto.
       - Magazie de piese de schimb si materiale.
      Reteaua de transport a municipiului Pitesti s-a dezvoltat în cea mai mare parte în mod liniar pe directia Nord –Sud si aceasta ca urmare a asezarii geografice a orasului (în terase paralele cu axa centrala), fapt ce nu a permis o dezvoltare radiala a liniilor de transport. Reteaua radiala este cea mai indicata în cazul transportului public de calatori.
      De asemenea exista o polarizare a zonelor industriale mari în zona de nord si în zona de sud a orasului, iar pentru satisfacerea cererii de transport s-a impus prelungirea traseelor existente, dezvoltarea retelei de transport facându-se liniar.
      Lungimea retelei de transport cu autobuze este de 47,1 km. cale dubla iar lungimea celor 19 trasee este de 279,8 km. cale dubla , numarul de statii este de 104 .
      Circulatia autobuzelor pe liniile de transport se efectueaza în baza diagramelor de circulatie întocmite de catre serviciul exploatare.
      Întrucât configuratia stradala si implicit a retelei de transport nu a permis organizarea unor dispecerate centrale, dirijarea circulatiei se face din capetele de linie marginale printr-un dispecerat central.
      În prezent functioneaza un nr. de 6 dispecerate aflate în capetele de linie marginale si un dispecerat central aflat la sediul societatii. Astfel se pot lua masuri operative în vederea respectarii diagramelor de circulatie si asigurarii capacitatii de transport.
      Municipiul Pitesti , puternic centru industrial , avea la data de 01 iulie 2001 o populatie de 198.736 locuitori.
      Repartitia populatiei pe cartiere dupa datele statistice din anul 2002 este :
         Centru 47.977 locuitori
         Nord 13.655 locuitori
         Gavana 39.500 locuitori
         Craiovei 15.045 locuitori
         Razboieni 14.137 locuitori
         Exercitiu-Banat 18.517 locuitori
         Tudor Vladimirescu 6.527 locuitori
         Calea Campulung 1.011 locuitori
         Depozitelor-D.Gherea 554 locuitori
         Prundu 16.700 locuitori
         Trivale 19.383 locuitori
         Teilor,Marasesti,Dacia 5.730 locuitori   
      Una din particularitatile importante ale municipului Pitesti o constituie asezarea sa longitudinala de-a lungul raului Arges , ceea ce determina in mod nemijlocit crearea unei axe principale nord-sud care traverseaza orasul , cartierele fiind asezate de o parte si de alta a acestei axe . Geometria axiala stradala genereaza o suprasolicitare de trafic de-a lungul axei centrale pe intreaga lungime de 12 km. In consecinta transportul local de calatori prin setrvicii regulate trebuie sa raspunda unor probleme deosebit de complexe cu abordare permanenta avind ca obiectiv optimizarea transportului in conditiile satisfacerii necesitatii de mobilitate in cadrul unui sistem de transport durabil , ecologic ,etc.
      Structura de personal a societatii cuprinde in anul 2007 un numar de 292 salariati.
      Societatea acorda abonamente reduse (50% din tarif) pentru pensionarii cu domiciliul în Pitesti ( H.C.L. nr. 102/ 1997 ) si abonamente cu reducere sau gratuite pentru anumite categorii de cetateni conform prevederilor legale.
       Acoperirea eficienta a costurilor aferente calatoriilor efectuate de persoanele care beneficiaza de abonamente reduse si gratuite se face din surse de la bugetul local, al CAS.